Despre noi

• – comerț și alimentație publică;
• – producție și servicii/turism;
• – construcții și instalații
• – învățământ-pregătire și perfecționare profesională;
• – relații interne și internaționale;
• – proiecte, parteneriate, activități publicistice;
• – organizarea și participarea la diverse evenimente cu caracter aniversar, și altele.

Creată în scopul realizării dezideratelor economice și sociale ale asociațiilor ce fac parte din sistem, a reușit să se adapteze exigențelor fiecărei perioade istorice pe care a parcurs-o și să se mențină într-un echilibru care să-i permită continuarea existenței sale.

Din punct de vedere economic, menirea sa este aceea de a depista și exploata acele resurse care să poată asigura necesitățile materiale ale membrilor săi asociați, dar care să consituie și suportul dezvoltării economice a sistemului în ansamblu, aceasta reprezentând garanția existenței și continuării activității.

Din punct de vedere social, cooperația de consum, respectând principiul de bază al întrajutorării, trebuie să acorde sprijin pentru satisfacerea necesităților sociale, educaționale și culturale ale membrilor asociați.

Cooperația de Consum din România și-a desfășurat activitatea în concordanță cu cadrul juridic specific fiecărei etape istorice parcurse adaptându-se acestuia, deși, nu în puține cazuri, diferitele reglementări impuse au avut și efecte negative, îndeosebi asupra proprietății cooperatiste și a independenței activității acesteia.

Actualul cadru de reglementare îl constituie Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, cu modificările și completările ulterioare.

Unul din efectele benefice ale Legii nr. 1/2005 l-a constituit clarificarea situației membrilor cooperatori persoane fizice. Chiar dacă am asistat la o reducere dramatică a numărului celor înscriși în evidențele cooperativelor, cele 16.412(*) de persoane(16.121 persoane fizice și 291 persoane juridice) care figurează acum în registre sunt membri reali, care și-au manifestat expres dorința de a-și păstra această calitate.

Sistemul cooperației de consum este format din societăți cooperative de consum de gradul 1 și 2 și din asociații ale acestora la nivel județean și național, la care se adaugă societățile comerciale cu capital majoritar sau integral cooperatist și școlile profesionale de cooperație.

Societatea cooperativă de consum de gradul 1 este o asociere liberă și voluntară de persoane fizice având ca obiect de activitate aprovizionarea membrilor cooperatori și a terților cu bunuri cumpărate sau produse de societatea cooperativă și/sau furnizarea de servicii, în egală măsură pentru membri și nemembri.

Societatea cooperativă de gradul 2 este constituită din societăţi cooperative de gradul 1, în majoritate, şi alte persoane fizice sau juridice, în scopul integrării pe orizontală sau pe verticală a activităţii economice desfăşurate de acestea. Se impune condiția ca societățile cooperative de gradul 1 să participe la constituirea capitalului social al societăţii cooperative de gradul 2 cu cel putin 67%.

Marea majoritate a cooperativelor se înscriu în profilul întreprinderilor mici și mijlocii sau al microintreprinderilor, din punct de vedere al numărului de salariați, al cifrei de afaceri și al caracterului integral privat al capitalului. Asimilarea a fost formalizată odată cu adoptarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii , societăților cooperative fiindu-le în mod expres recunoscut un regim nediscriminatoriu față de ceilalți agenți economici.

Nu trebuie uitat însă că există anumite caracteristici care diferențiază o cooperativă, indiferent de forma ei, de o societate comercială, astfel:
• în timp ce o societate comercială este o societate de capital, asociații ei urmărind maximizarea profitului, o cooperativă este o societate de persoane  care urmăresc pe lângă obiective economice satisfacerea unor nevoi de natură socială, culturală, educațională, etc. a membrilor cooperatori;
• o cooperativă este o structură care permite implicarea membrilor în mod democratic în aplicarea deciziilor, principiul acceptat pe plan internațional fiind „un om, un vot”, adică fiecare membru are un singur vot în adunarea generală, indiferent de numărul părților sociale deținute;
• repartiția profitului se face proporțional cu cota de participare la capital, dar drepturile membrilor cooperatori actuali nu se întind și asupra părții de patrimoniu considerată indivizibilă și care constituie averea creată în timp și destinată dezvoltării viitoare a organizației.

Datorită acestor particularități, cooperativele sunt considerate ca parte a așa–numitei „economii sociale”, alături de organizațiile mutualiste, asociații și fundații.

Sistemul cooperației de consum din România este constituit în prezent din 703(*) de societăți cooperative de consum de gradul 1 și 2. Acestea îsi desfașoară activitatea preponderent în mediul rural, fiind asociate la Uniunile județene (U.J.C.C.). Dintre acestea, 687 sunt societăți cooperative de consum de gradul 1 și 16 sunt societăți cooperative de consum de gradul 2 (federalcoop-uri).

La nivel național s-au constituit 38 de uniuni/asociații județene prin asocierea societăților cooperative de consum de gradul 1 și 2 din teritoriu. Uniunile județene sunt afiliate la Uniunea Națională a Cooperației de Consum – CENTROCOOP (Schemă- Structura cooperației de consum).

CENTROCOOP asigură reprezentarea și apărarea intereselor membrilor asociați în relațiile cu administrația publică, autoritatea de stat, alte persoane fizice și juridice, publice sau private, asociații și organisme internaționale.