Sari la bara de unelte

Comerț si alimentație publică

Modificările structurale intervenite în cadrul economiei naţionale, nu au constituit pentru cooperativele de consum o nişă de dezvoltare, ci dimpotrivă, acestea au fost nevoite, în limita resurselor disponibile şi în continuă scădere, să se adapteze din mers noilor tendinţe. An de an, cooperaţia s-a confruntat cu imposibilitatea accesării de credite și diminuarea surselor proprii de finanțare având ca efect un declin în ce priveşte numărul membrilor cooperatori şi a numărului salariaţilor.

Nu mai puţin important este rolul fondurilor europene, a căror absorbţie este departe de a fi satisfăcătoare. În prima fază unitățile cooperației de consum au fost omise de legislația care reglementa absorbția fondurilor europene, iar ulterior o parte din unități s-au confruntat cu lipsa resurselor de cofinanțare a proiectelor, dar și cu neasumarea responsabilității persoanelor ce le reprezintă.

Având în vedere specificul cooperației de consum, s-au menținut prioritățile legate de administrarea avutului cooperatist, de folosire a proprietăţii cooperatiste în interesul tuturor consumatorilor (nefiind limitat sau restricţionat prin calitatea de membru cooperator), precum și creşterea competitivităţii. Sunt necesare o serie de strategii de dezvoltare care să asigure revigorarea activităţii desfăşurate şi recîştigarea unei părţi din piaţa rurală. Respectivele strategii au în vedere, în principal, domeniul comercial, cu cele două sectoare ale sale – comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul, precum şi domeniile alimentaţiei publice, prestările de servicii şi al producției de bunuri în vederea valorificării lor, fie pe piaţa internă, fie pe diferite pieţe externe.

Gândit într-o manieră economică, corelată cu un management şi o politică investiţională adecvate, sistemul cooperaţiei se poate revigora, venind în întâmpinarea unui segment semnificativ al cererii populației care îşi derulează activitatea în special în mediul rural, dar și în zone urbane.

Cooperaţia de consum din România constituie un important element în sistemul economic al ţării, autonomă în activităţile sale, cu un profund caracter social, având drept scop acoperirea necesarului şi aspiraţiilor economice şi sociale ale comunităţii locale. Ca sistem social – economic, în special în mediul rural, acest sector contribuie la dezvoltarea localităţilor.

Activitatea desfășurată de cooperația de consum în perioada 2017 – 2019 a fost orientată cu consecvenţă în direcţia îndeplinirii obiectivelor stabilite, de strategia adoptată la Congresul Cooperației de Consum din anul 2017. În anul 2021 a avut loc un nou congres la care s-a adoptat strategia de acțiune pentru perioada 2021-2025.

Principala direcţie de acţiune a fost structurată pe creștere economică. Componentă importantă a economiei de piaţă, cooperația de consum, prin unitățile sale, contribuind la dezvoltarea comunităților locale amplasate preponderent în mediul rural, la crearea de oportunităţi de piaţă, de noi locuri de muncă, prezintă anumite particularități.

Din punct de vedere economic, cooperativele sunt întreprinderi economice mici şi mijlocii, care prezintă unele caracteristici importante și anume: sunt constituite dintr-un grup de persoane care au în comun un interes economic cu scopul de a satisface nevoile membrilor prin acţiune comună şi asistenţă mutuală, iar obiectivul principal îl constituie creșterea veniturilor care să susţină financiar cheltuielile aferente.

Cooperativele de consum se diferențiază de societățile comerciale prin scopul activităţii lor si modalitatea de luarea a hotărârilor. Astfel, dacă la societățile comerciale scopul este de a maximiza profitul, cei care deţin acţiunile/parțile sociale sunt cei care conduc, iar votul depinde de numărul de acţiuni pe care îl deţine o persoană și profitul se distribuie în funcţie de capitalul social deţinut, la cooperativele de consum scopul este, pe lângă obţinerea de profit, şi acela de a satisface nevoile membrilor de natură socială, culturală, educaţională etc., hotărârile sunt bazate pe principiul „un om, un vot” .

Având în vedere contextul în care se desfăşoară comerţul şi alimentaţia publică (principalele activităţi economice din obiectul de activitate al unităţilor cooperaţiei de consum), respectiv:  concurenţa agresivă generată de marile reţele de retail care, cu precădere în ultima perioadă, manifestă tendinţa clară de a penetra şi zona micilor oraşe şi chiar rurală, concurenţa neloială a multor agenţi economici privaţi din zona rurală, precum și posibilităţile reduse de finanţare a activităţii unităţilor cooperaţiei de consum, în anul 2022 aceste activități se desfășoară prin:

5.328 unități cu o suprafață construită totală de 1.325.334 mp, din care

2.858 magazine sătești cu o suprafață de 483.146 mp

100 complexuri comerciale P + 2 (parter + 2 etaje) cu o suprafață de 83.841 mp

183 depozite de mărfuri en gros cu o suprafață de 194.868 mp

311 unități de alimentație publică în construcții independente cu o suprafață de 72.833 mp

549 complexuri comerciale P + 1 (parter + etaj) cu o suprafață de 266.773 mp

998 magazine parter bloc cu o suprafață de 163.932 mp

86 chioșcuri cu o suprafață de 4.028 mp

243 alte tipuri de unități cu o suprafață de 55.913 mp

Principalele direcţii privind activitatea cooperaţiei de consum din România sunt comerţul și prestarea serviciilor de alimentaţie publică.

Comerţul cu amănuntul este promovat de peste 703 agenţi economici, prin intermediul a circa 4591 unităţi de comerţ, amplasate în 2565 localităţi. Sortimentul de mărfuri comercializat este diversificat cuprinzând mărfurile alimentare, mărfurile nealimentare, produse agroalimentare, s.a.

Alimentaţia publică reprezintă o formă de activitate mai complexă, îmbinând procesul de producţie cu cel de vânzare, orientat către consumatori.

Desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică în cadrul cooperației de consum din România este realizată prin intermediul a circa 311 unități de alimentație publică cu o suprafață de 72.833 mp.

Main Menu